• Dana Cotoară

SOS asupra impactului psihosocial al pandemiei


Consiliul Superior pentru Sănătate trage semnalul de alarmă: “mesajele de avertizare se înmulțesc "! Cei mai tineri - cu vârste între 3 și 25 de ani - suferă cel mai mult din cauza restricțiilor sanitare, iar medicii generaliști sunt extrem de îngrijorați.

RTBF Info scrie că cel mai recent sondaj al CSS privind impactul psihosocial al pandemiei evidențiază eșecul major al autorităților în a lua în considerare impactul crizei sanitare asupra sănătății mintale a populației. La sondaj au participat 149 de profesioniști în domeniul psihoterapiei - cei care lucrează în serviciile de îngrijire a sănătății mintale din spitale, psihoterapeuți independenți, directori și coordonatori ai centrelor de îngrijire, cercetători, cadre universitare și profesioniști în bunăstarea la locul de muncă - precum și 46 de pacienți și însoțitori ai acestora. Ancheta s-a desfășurat între octombrie 2020 și ianuarie 2021.

Iar rezultatele arată clar că autoritățile nu s-au preocupat deloc de acest aspect important al vieții sociale când au impus restricțiile sanitare. Sondajul relevă “lipsa flagrantă a unei viziuni clare în ceea ce privește perspectivele și cea a unei abordări cuprinzătoare și cooordonate a crizei sanitare din partea autorităților”.

Iar profesioniștii din domeniul sănătății mintale denunță lipsa totală de recunoaștere a eforturilor acestei categorii profesionale în perioada de criză.


Un climat de teamă sporită


Cei intervievați susțin că, în toată această perioadă, s-a evidențiat dificultatea de a accesa informații suficiente, clare și fiabile.

„Incoerența și contradicțiile dintre părerile exprimate de „experți ”au fost la ordinea zilei, contribuind la un haos mediatic detestabil și menținând un climat de frică și vinovăție”, arată analiza CSS. De asemenea, este foarte clar că „celor mai vulnerabili nu li s-a acordat atenția de care aveau nevoie”.

Iar cei mai vulnerabili se regăsesc în grupurile cu statut socio-economic fragil și pacienți cu boli cronice, inclusiv cei cu probleme de sănătate mintală. Raportul subliniază „necesitatea unor instrumente pentru a evalua în mod obiectiv situația sănătății mintale și nevoile populației”.


Nevoia unei strategii armonizate de comunicare


Populația este bombardată cu un exces de informații uneori contradictorii și chiar eronate care creează confuzie, informație propagată atât de diferitele canale media cât și de experți divizați.

Analiza CSS arată că "cetățenilor le este greu să rămână motivați și să mențină o atitudine pozitivă în fața unei crize de durată. Autoritățile și mass-media trebuie să colaboreze pentru a dezvolta o strategie de comunicare eficientă și fără echivoc".

Dar nu este suficient să existe informații fiabile, ci și o perspectivă realistă și pozitivă.

„Limbajul apocaliptic, dar și tonul autoritar cu care sunt anunțate informațiile nu sunt potrivite”, continuă CSS.

Este necesară o comunicare adaptată pentru grupurile vulnerabile, cele care au cunoștințe modeste în domeniul sănătății și cele nu sunt atinse de mass-media tradiționale.

Iar această comunicare trebuie făcută “într-un mod care să nu provoace anxietate în legătură cu comportamentele pe care populația ar trebui să le adopte pentru a-și proteja sănătatea.”


Munca, o pârghie importantă pentru sănătatea mintală


CSS subliniază că munca este esențială din punct de vedere socio-economic și contribuie la bunăstarea mentală. Munca aduce stabilitate financiară cu impact asupra bunăstării psihosociale. Munca dă sens, scop și conexiune socială. Prin urmare, poate fi considerată o pârghie importantă și imediat utilizabilă pentru a promova bunăstarea mentală.

CSS mai subliniază că structurile existente ar trebui utilizate și chiar consolidate, pentru a preveni și detecta problemele de sănătate mintală la locul de muncă. Experiența crizelor din trecut arată că o astfel de investiție aduce beneficii în recuperarea forței de muncă la sfârșitul crizei. Consiliul Superior pentru Sănătate conchide că, „timpul avertismentelor și plângerilor a trecut. Este timpul acțiunii”.




224 views0 comments