• Dana Cotoară

Cine ne plătește pentru zilele în care trebuie să stăm în carantină



În această perioadă de criză Covid-19 este foarte probabil ca fiecare dintre noi să fie la un moment dat nevoit să stea în carantină. Dacă mulți au experimentat-o deja după întoarcerea dintr-o zonă roșie, sunt și alte situații în care vom fi nevoiți să stăm acasă, departe de ceilalți pentru cel puțin 7 zile. Este vorba de situațiile în care venim în contact direct cu o persoană testată pozitiv sau suntem chiar noi infectați cu SARS-CoV-2. 

Așadar, cum procedăm când trebuie să stăm în carantină și cine ne plătește indemnizația?


Certificatul de carantină


Din momentul în care suntem nevoiți să stăm acasă, medicul de familie ne eliberează un certificat de carantină. 

Dacă nu avem simptome, dar am fost informați că am fost în contact cu o persoană infectată, trebuie să anunțăm imediat angajatorul. Certificatul de carantină eliberat de medic este diferit de certificatul medical pentru că acest document certifică, de fapt, că suntem apți de muncă, dar că nu putem să ne deplasăm la locul de muncă pentru a fi în colectivitate.


Cine ne plătește


Dacă putem munci de acasă, ne continuăm activitatea curentă, iar angajatorul este cel care ne va plăti.

Dacă desfășurăm o activitate care nu poate fi făcută de acasă, atunci intervine ONEM care ne va plăti. Angajatorul suspendă contractul de muncă pentru o situație de forță majoră și ne plasează în șomaj temporar, după cum a explicat pentru RTL TVI Catherine Legardian, expertă Partena Professional.

Ea a menționat că situațiile de forță majoră sunt reglementate în Belgia încă din 1978 și se referă la situațiile imprevizibile care pot să apară și care împiedică desfășurarea activității profesionale din motive independente de părțile implicate în contractul de muncă. 

Forța majoră în criza Covid-19 se aplică în trei cazuri distincte:


  • un angajat a fost în contact cu o persoană testată pozitiv

  • un angajat este testat pozitiv, dar este asimptomatic

  • Un angajat a revenit dintr-o zonă roșie (atenție, vi se poate refuza șomajul temporar pe perioada carantinei dacă se dovedește că ați plecat în cunoștință de cauză spre o zonă cu risc epidemiologic ridicat)


Catherine Legardien a explicat pentru RTL TVI că în cazul deplasărilor spre zonele roșii, fiind vorba de călătorii neesențiale, angajatorul nu are dreptul să ceară detalii despre locul unde ne-am petrecut vacanța, pentru că este vorba de viața privată a fiecăruia. Ea a insistat însă că este datoria morală a fiecărui angajat de a-și informa superiorul dacă a călătorit spre o zonă roșie sau portocalie, iar din momentul în care această informație este publică trebuie să stea în carantină. 


Câți bani primim pentru șomajul temporar pentru carantină


Angajatul primește 70% din salariu pentru perioada în care stă în carantină. 

În general, sindicatul la care suntem afiliați se ocupă de plata acestui șomaj. În cazul în care nu sunteți afiliați unui sindicat, CAPAC - Casa Auxiliară pentru Plata Alocațiilor și Șomajului se va ocupa de dosar. 

Alocația de șomaj temporar este plafonată la un maxim de 2.754,76 de euro brut. Experta Partena a explicat că dacă salariul nostru este de 2.500 de euro brut nu atingem acest plafon. Putem deci beneficia de 70% din salariu - adică de 1.750 de euro brut. Dacă însă salariul este mai mare, iar 70% înseamnă mai mult decât plafonul, vom primi suma maximă stipulată de lege, adică 2.754,76 de euro brut. 

Indemnizației de șomaj i se poate adăuga o sumă fixă de 5,63 de euro pe zi, dacă lucrăm la o companie care a fost sever afectată de criza Covid-19. 


Cât stăm în carantină?


Stăm în carantină cât consideră medicul de familie că este nevoie. În general, dacă revenim din zona roșie stăm în carantină 7 zile, cu test în a 5-a zi. Dacă testul este negativ, ieșim din carantină în a 7-a zi. Dacă testul este pozitiv trebuie să ne izolăm timp de încă 7 zile. Dacă după cele 7 zile mai avem încă simptome de boală cum ar fi febra, putem ieși din izolare doar la 3 zile după ce aceasta dispare, iar celelalte simptome se ameliorează. 


Carantina pentru copii


Există și cazul particular când avem un copil minor care merge la școală sau la grădiniță, iar școala se închide parțial sau total din cauza Covid-19. Parlamentul belgian a reglementat această situație printr-o lege care urmează să fie publicată în Monitorul belgian și care se aplică retroactiv de la 1 octombrie. 

Părintele are dreptul să stea acasă cu copilul pe tot parcursul perioadei cât școala sau clasa sunt închise, în baza unei adeverințe de la direcțiunea unității de învățământ.

Angajatorul nu are dreptul să refuze acest concediu. El trebuie doar informat. 

Părintele beneficiază în acest caz de același șomaj temporar de forță majoră, adică 70% din salariu, plus, eventual, suma de 5,36 de euro. Același plafon maxim de 2.754,76 de euro se aplică și în acest caz. Independenții primesc dreptul de pasarelă. 


Ce situații nu sunt reglementate?


Nu sunt reglementate situațiile în care părintele trebuie să stea acasă cu copilul care este plasat în carantină fiind contact direct al unui caz pozitiv în clasă sau în școală, dar nici clasa, nici instituția de învățământ nu sunt închise.

Experta Partena îi sfătuiește pe părinți să ceară la ONEM concediul de forță majoră, iar dacă acesta le este refuzat, din păcate, vor fi nevoiți să negocieze cu angajatorul sau să ia concediu fără plată. 

O altă situație nereglementată este codul portocaliu din învățământ care prevede că  elevii de secundară, pornind de la clasa S3, stau alternativ căte o săptămână acasă. Sunt cazuri în care copiii au nevoie de supraveghere chiar dacă sunt mari. Și în aceste situații, din păcate, părintele este cam pe cont propriu și trebuie să apeleze la înțelegerea ONEM sau a angajatorului. 

ziaruldebelgia.be 2020 © Toate drepturile rezervate.