• Dana Cotoară

Cele mai periculoase artere rutiere ale Bruxellesului


Institutul VIAS care monitorizează traficul rutier a întocmit o listă a arterelor rutiere din Bruxelles cu cele mai sumbre recorduri în ceea ce privește numărul de accidente rutiere.

Chiar dacă am trecut prin câteva blocaje ale activității din cauza pandemiei și în pofida faptului că multă lume a lucrat de acasă, în Belgia s-au înregistrat 30.000 de accidente rutiere în 2020, iar 484 de persoane au murit. Numărul deceselor a scăzut constant în ultimii câțiva ani, dar rămâne în continuare mult prea ridicat, în opinia autorităților.

Lista VIAS se bazează pe accidentele din 2019 și străzi unde s-au înregistrat accidente în care au fost implicați adolescenți. În total au fost 241 de evenimente rutiere, distribuite pe 11 artere.

Bulevardul Jardin Botanique, care face parte din șoseaua de centură interioară a Bruxelles-ului, se află în fruntea listei cu 39 de accidente, ceea ce nu este o surpriză pentru nimeni având în vedere traficul rutier din zonă.

Urmează:

Avenue Bockstael (Laeken) 29

Avenue Houba De Strooper (Laeken) 25

Bulevardul Leopold II (Bruxelles) 23

Chaussée d’Alsemberg (Uccle) 22

Rue des Colonies (Bruxelles) 22

Chaussée de Waterloo (Bruxelles) 18

Bulevardul Rogier (Schaerbeek) 17

Quai de Willebroeck (Bruxelles) 16

Rue Marie-Christine (Laeken) 15

Rue Théodore Verhaegen (St-Gilles) 15

În mod surprinzător, cu doar patru excepții, cele mai periculoase artere sunt în Laeken, care aparține de comuna 1.000 Bruxelles. Celelalte 14 comune ale regiunii înregistrează și ele accidente rutiere, dar nu în număr atât de ridicat. Institutul VIAS le solicită autorităților locale și regionale să acorde o atenție specială acestor locuri periculoase, atât prin măsuri care să tempereze traficul, dar și printr-o infrastructură îmbunătățită.

La începutul acestei săptămâni, trei organizații ale cetățenilor i-au înmânat ministrului pentru Mobilitate al regiunii Bruxelles Capitale, Elke Van den Brandt, un pachet de măsuri prin care solicită o politică mai integrată, inclusiv în siguranță și mobilitate, și bazându-se pe exemple din Oslo și Barcelona.

O parte a cererilor coincide deja cu linia politică anunțată de Van den Brandt.

„Dar vrem să ne asigurăm că nu este vorba doar de cuvinte, așa cum s-a mai întâmplat în trecut cu planul de siguranță rutieră”, a declarat reprezentanta acestor organizații, Marlies Lenaerts, pentru Bruzz.

466 views0 comments