• Dana Cotoară

“Cafeneaua de conversație româno-olandeză” își reia activitatea cu sprijinul Parohiei din Antwerpen


Anversul are o comunitate puternică de români, oameni care au venit în Belgia cu foarte mulți ani în urmă când România nici nu visa să se integreze în Uniunea Europeană. Povestea din acest articol își are rădăcinile în vremurile când localitățile flamande se înfrățeau cu cele românești și se formau punți frumoase de prietenie care se materializau în ajutoare umanitare pe care românii le primeau imediat după Revoluție.

Am stat de vorbă cu Florinela Petcu, o gălățeancă venită în Belgia acum 24 de ani, inițiatoarea și coordonatoarea unui proiect numit ”Cafeneaua de conversație româno-olandeză – Taalcarroussel Nederlands – Roemeens”. Am profitat de faptul că tocmai s-au reluat serile de dialog în limbile română și olandeză la Biserica românească din Anvers - Parohia Antwerpen, prima ediție din această toamnă fiind vinerea trecută, pe 29 octombrie.

Florinela Petcu mi-a spus cu bucurie că oamenii se reunesc într-un loc nou care le este mult mai la îndemână românilor care locuiesc în Anvers și împrejurimi.


Florinela Petcu: ”Lucrez pentru Universitatea Populară din Antwerpen iar această cafenea a fost găzduită de universitate timp de 10-11 ani. Între timp avem un alt plan de acțiune și proiectul trebuia preluat de altcineva sau trebuia încheiat. Am mers la părintele Vâlcu și am discutat cu foarte deschis să preia această inițiativă și așa cafeneaua a ajuns la Biserica românească din Anvers. Cafeneaua a fost o premieră în Flandra. Existau multe inițiative de conversație în olandeză, dar nu exista nicio inițiativă în ambele limbi. Adică să se converseze în același timp în olandeză și în română sau în alte limbi cum ar fi poloneza sau rusa, de exemplu. Pentru că mai sunt câteva astfel de cafenele. Totul a pornit de la discuțiile pe care le-am avut cu românii care mergeau la cursurile de integrare și care se plângeau că în afara acestora nu găsesc inițiative care să le ofere posibilitatea de conversație pentru a-și îmbunătăți limba. Eu le-am predat foarte mulți ani limba română belgienilor și am avut parte de aceeași întrebare și din partea lor – unde există posibilitatea de a conversa în limba română? Astfel că la momentul respectiv am discutat cu directorul meu căruia i-am povestit ce am auzit de la ambele grupuri țintă, iar acesta mi-a dat mână liberă să pornesc această cafenea.”



Cafenelele au loc de două ori pe lună, vineri seara între orele 19.00 și 21.00, iar Florinela Petcu mi-a spus că vin în egală măsură și români care doresc să își poată îmbunătăți nivelul de conversație în olandeză, dar și belgieni care vor să învețe limba română.


Florinela Petcu: ”Există doi îndrumători, de obicei un român și un flamand, oameni care stăpânesc la nivel nativ una din cele două limbi și care o cunosc în egală măsură foarte bine și pe cealaltă. Acești îndrumători pregătesc o temă sau mai multe de discuție. Aduc fotografii, articole de ziar sau chiar jocuri și în modul acesta stimulează conversația. Oamenii sunt primiți cu o cafea, un ceai, o prăjitură. Dacă grupul este foarte numeros, participanții sunt împărțiți în grupe mai mici pentru a conversa mai ușor întrucât nu toată lumea îndrăznește să discute într-un grup foarte mare. Iar îndrumătorii sunt foarte atenți ca toată lumea să discute. Și românii încearcă să vorbească în olandeză, iar flamanzii în limba română. Sunt seri în care se stabilește ca o jumătate de oră de conversație să fie în olandeză și cealaltă jumătate de oră în română. Se ia o pauză, iar mai apoi mai există o oră de conversație mixtă.”


Și foarte important, cafeneaua e gratuită pentru că, mi-a explicat Florinela Petcu, nu trebuie să fie nicio barieră care să îi împiedice pe oameni să vină la orele de conversație în olandeză sau română.


Florinela Petcu: ”În momentul în care am pornit cafeneaua mi-am adus aminte că acum 24 de ani când am venit în Belgia o cafea costa în jur de 1 – 1,30 euro. Iar tatăl meu câștiga la momentul respectiv în jur de 30 de euro. Astfel că suma mi se părea exorbitantă pentru a bea o cafea într-o cafenea. Nu am uitat niciodată acest fapt și am încercat să-i conving pe cei de la organizația la care lucrez că, dacă oamenii vor fi obligați să plătească ori o taxă de participare, ori o cafea, un ceai care costă acum 2 – 2,30 euro, unii nu vor veni din cauza faptul că vor considera că este foarte scump. Și am eliminat această barieră astfel încât să nu existe niciun motiv pentru a se spune ”nu vin pentru că mă costă”. Totul este gratuit.

Ideal, ne-am dori ca la întâlniri să participe jumătate români și cealaltă jumătate să fie flamanzi. Dar nu trăim într-o lume ideală și deci nici cafeneaua nu se desfășoară întotdeauna în condițiile ideale. Nu lucrăm cu înscrieri. Este o cafenea de conversație. Oamenii vin când vor. Nu trebuie să urmeze fiecare sesiune. Programul este flexibil. Dacă vor să plece mai devreme pot să o facă. Și atunci nu știm dinainte câți români și câți belgieni vor participa. Nu ne cramponăm nici de nivelul de limbă. Aș vrea să subliniez că inițiativa are două scopuri principale: învățarea limbii, dar și socializarea. Pentru că sunt oameni singuri, care trăiesc izolați și care nu au unde să exerseze limba. Iar dacă le spunem că pot veni la cafenea doar dacă au un nivel avansat al limbii îi blocăm și nu ne dorim acest lucru. Este bine să existe o bază solidă a limbii, dar acceptăm și oameni care nu vorbesc atât de bine. Încercăm să ținem cont de nivelul vorbit, dar nu este întotdeauna posibil.”


Întâlnirile de la Cafenea au loc acum cu prezență fizică. Dar la fel ca noi toți și organizatorii acesteia au fost nevoiți să se adapteze crizei sanitare și să treacă în virtual. Florinela Petcu este foarte bucuroasă că prima ediție din toamna aceasta s-a bucurat de o participare importantă.


Florinela Petcu: ”Vinerea trecută au fost 18 persoane. În alte dăți au fost în jur de 10 - 12 persoane. Dacă este o cafenea care coincide cu o sărbătoare, cum ar fi Halloweenul sau Crăciunul, atunci se adună mai mulți oameni pentru că transformăm întâlnirile în mici petreceri cu vin, sarmale etc.”



Pentru final am păstrat pledoaria Florinelei Petcu pentru învățarea limbii locului în care trăim, indiferent de origini. Iar cuvintele ei sunt cu atât mai importante cu cât vin din partea unui om care trăiește de un sfert de veac în Belgia:


Florinela Petcu: ”Este primordial să vorbim limba locului. Înțeleg că sunt oameni care pleacă în necunoscut, fără să cunoască limba, fără să aibă nicio noțiune despre țara unde merg, unde se instalează. Dar cred că dacă vin aici și nu știu să te descurce în limba locului în care se află nu prea pot face nimic. Nu se pot integra, nu pot avea un job mai bun, decât poate în curățenie sau în construcții. Aud mulți oameni spunând că ar vrea să facă altceva, că s-au săturat de curățenie. Dar nu au timp să meargă la un curs de integrare. Iar la alții este vorba poate despre nepăsare sau ignoranță în ceea ce privește faptul că trebuie să se integreze în societatea în care trăiesc. Există programe de integrare foarte bune ale guvernului flamand, care sunt și gratuite până la finalul acestui an. De anul viitor vor trebui plătite pentru a-i responsabiliza pe oameni.

Cursul de integrare are trei componente: integrarea în societate, cursurile de olandeză și orientarea pe piața muncii. Începând de anul viitor va exista o a patra componentă. Cei care vin aici vor face muncă voluntară, vor participa la un proiect pe durata a 40 de ore. În acest fel guvernul flamand dorește ca și societatea care îi primește să se implice mai mult în viața lor. Pentru că ei spun că dacă oamenii vin aici și nu li se oferă posibilități de a se integra într-un proiect, să-i cunoască pe localnici, este mult mai greu să se pătrundă în lumea lor, în comunitatea flamandă.”


Dacă vreți să participați la întâlnirile de la Anvers găsiți informații pe pagina ”Cafeneaua de conversație româno-olandeză – Taalcarroussel Nederlands – Roemeens”. Acestea au loc la adresa Heistraat 319, 2610, Wilrijk, unde se află Parohia Antwerpen, care se implică activ în proiect și fără de care această inițiativă ar fi fost în dificultate!


624 views0 comments