• Dana Cotoară

Summit european: Macron, vedeta absolută. Lupta antiterorism, prioritate zero în proiectul de conclu

Șefii de stat și de guvern se întâlnesc la Bruxelles pentru summitul de vară pe fundalul tot mai deselor atacuri teroriste de pe teritoriul european, dar cu o nouă perspectivă mai optimistă dată de eșecul conservatorilor de a obține majoritate absolută în alegerile anticipate din Marea Britanie și, mai ales, de victoria categorică în Franța a noii formațiuni pro-europene a președintelui Emmanuel Macron.

Agenda summitului care începe astăzi, 22 iunie 2017, se concentrează pe valul de atacuri teroriste din ultimele săptămâni, culminând cu cel de acum două seri de la Bruxelles, ceea ce i-a determinat pe experții europeni, ambasadori și miniștri de externe – ultimii având rol determinant în această chestiune – să modifice într-o săptămână proiectul de concluzii ale reuniunii și să-i dea o notă mult mai angajantă.

Cea mai recentă versiune a documentului, cu rezerva că textul poate fi modificat până la momentul semnării, angajează Uniunea Europeană într-un nou termen limită în lupta împotriva terorismului. Liderii europeni urmează să ceară Comisiei Europene să elaboreze un proiect de legislație europeană care să ofere Uniunii cadrul legal pentru interoperabilitatea sistemelor europene în lupta împotriva terorismului. Până la sfârșitul anului acordul privind Sistemul de intrări/ieșiri de pe teritoriul european și Sistemul informatic privind călătoriile vor fi operaționale, iar statele membre vor putea să facă schimb de date în ceea ce privește teroriștii internaționali și persoanele care se radicalizează, fiind vorba în special de cei care călătoresc în state în care organizația teroristă Stat Islamic este puternică – Siria sau Irak.

Un alt punct prioritar pe agendă este apărarea europeană. Versiunea de lucru aduce modificări față de propunerea inițială în ceea ce privește punerea în practică a unui program privind dezvoltarea industrială a zonei de apărare europeană. Dacă prima propunere specifica foarte clar că trebuie găsite soluții până la începerea negocierilor privind viitorul buget european 2020 – 2025, schița care se află în dezbaterea șefilor de stat și de guvern propune o formulare mai generală.

„Consiliul European salută comunicarea pe marginea unui Fond European pentru Apărare, compus dintr-o ramură pentru cercetare și una operațională, și așteaptă înființarea sa. Consiliul cere un acord rapid în privința unui Program privind dezvoltarea industrială în apărare cu o perspectivă de implementare înainte ca alte programe similare să fie puse în practică pe termen mediu.”

Șefii de stat și de guvern vor da, așadar, undă verde Fondului European pentru apărare în varianta propusă de Comisia Europeană și vor cere lansarea imediată a unei structuri permanente în securitate și apărăre – Cooperare Structurată și Permanentă – PESCO, potrivit proiectului de concluzii obținut de europene.eu.

„Notificările vor fi trimise în momentul în care o listă de criterii și angajamente, în conformitate cu Articolele 42.6 și 46 din Tratatul European și Protocolul 10 din Tratat, au fost convenite. O listă detaliată a angajamentelor în domeniul securității și apărării va fi propusă în următoarele trei luni de către statele membre, cu un program clar de implementare și cu mecanisme de evaluare specifice, pentru a le permite statelor membre care sunt în măsură să facă acest lucru să își îndeplinească cele mai solicitante misiuni.”

Liderii europeni vor o bază pentru dezvoltarea industriei de apărare și o mai mare cooperare în domeniul apărării prin mobilizarea de resurse financiare.

„Dezvoltarea industrială a apărării la nivel european cere ajutor european pentru investiții în Securitate și apărare prin întreprinderi mici și mijlocii. În acest sens, Consiliul European reafirmă invitația către Banca Europeană de Investiții să susțină investițiile în cercetarea și dezvoltarea din domeniul apărării.”

Comisia Europeană a lansat, săptămâna trecută, o propunere privind crearea unui Fond european pentru apărare cu două componente: cercetare și achiziții. Finanțările propuse de executiv și care urmează să fie aprobate și de șefii de stat și de guvern se ridică la 90 de milioane de euro până la finele lui 2019, din care 25 de milioane alocate anul acesta și la 500 de milioane de euro pe an după 2020. Fondul va stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. Pentru această component se propun finanțări comune ale statelor membre de 500 de milioane de euro în total pentru anii 2019 și 2020, plus 1 miliard de euro pe an după 2020.

Tot pe linia dezvoltării apărării europene, Consiliul european cere permanentizarea finanțării misiunilor grupurilor de luptă ale UE prin mecanismului Athena. Athena este instrumentul înființat în 2004 prin care statele membre finanțează costurile misiunilor lor militare comune de la desfășurarea de trupe, la logistică militară și asigurarea cartierelor generale pentru aceste grupuri multinaționale.

„Pentru a întări capacitatea de răspuns a UE, Consiliul European confirmă că finanțarea desfășurării grupurilor de luptă trebuie să devină o componentă permanentă a mecanismului Athena. Cerem Consiliului să urgenteze mărirea capacității de răspuns în ceea ce privește managementul crizelor civile.”

Un alt capitol importat pe agenda discuțiilor este migrația. La o săptămână după ce Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru Cehia, Polonia și Ungaria, liderii europeni doresc din nou să reafirme nevoia de reformare a Sistemului european de azil. Acest punct ar putea crea tensiuni din cauza refuzului celor trei state menționate de a implementa cota obligatorie de migranți. Discuțiile se vor purta în jurul modalităților de a returna imigranții ilegali, iar șefii de stat și de guvern vor cere în concluziile summitului ca noi acorduri cu țări terțe privind returnarea imediată a așa numiților imigranți economici.

Un alt punct pe agenda discuțiilor este viziunea europeană asupra schimbărilor climatice. Liderii europeni vor reafirma la summit angajamentul statelor membre de a pune în aplicare Acordul de la Paris, după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat retragerea țării sale din acord.

Este primul summit european pentru președintele francez, Emmanuel Macron, dar nu prima întâlnire la cel mai înalt nivel. Liderul de la Élysée a participat, deja, la summitul extraordinar al NATO de acum o lună când a reușit să se facă remarcat prin celebra strângere de mână cu omologul său american, Donald Trump, iar mai apoi la reuniunea G7 din Sicilia. Macron a aruncat deja buzduganul înspre Bruxelles într-un interviu publicat de mai multe jurnale mari de pe continent.

„Europa nu este un supermarket, e un destin comun”.

#summit #aparare #antiterorism #concluzii #EmmanuelMacron #migratie

13 views0 comments

ziaruldebelgia.be 2020 © Toate drepturile rezervate.