• Dana Cotoară

Document - Summit european pe Brexit - ce vor șefii de stat și de guvern în negocierile cu Marea Bri

Șefii de stat și de guvern se pregătesc să recunoască rolul jucat de Parlamentul European în negocierile privind Brexitul prin meționarea rezoluției adoptate de legislativ pe 5 aprilie 2017 și care urmează, în mare, liniile trasate de președintele Consiliului, Donald Tusk, în documentul de lucru prezentat imediat după ce Marea Britanie a activat articolul 50 din Tratatul European care declanșează Brexitul.

Este singura schimbare care apare în proiectul concluziilor ce urmează să se afle pe masa dezbaterilor sâmbătă, 29 aprilie 2017, la Summitul European Extraordinar convocat pentru dezbaterea Brexitului de către șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state care rămân membre ale Uniunii. Deși presa europeană a scris despre înăsprirea condițiilor de negociere cu Londra mai ales pe zona financiară în urma întâlnirii experților naționali de luni, datele publicate nu apar în documentul de lucru și, potrivit unor surse europene, nici nu vor fi negociate decât după alegerile anticipate din Marea Britanie programate pe 8 iunie 2017, când, de fapt, vor începe și negocierile propriu-zise.

Liniile principale ale documentului se conturează în jurul acelorași principii subliniate atât de parlament cât și de consiliu – drepturile cetățenilor europeni și britanici sunt în prim planul negocierilor astfel încât să se asigure stabilitate atât pe teritoriul UE cât și în Marea Britanie. Conform schiței de document, orice cetățean european care locuiește în Marea Britanie sau orice cetățean britanic care se află legal într-unul din statele membre ale Uniunii trebuie să primească rezidență permanentă după ce demonstrează că a avut un sejur neîntrerupt de cinci ani de zile pe teritoriul țării în cauză. Acest lucru garantează, de fapt, drepturile a milioane de oameni care și-au construit viața în jurul legislației europene în toți anii în care care Marea Britanie a fost membră a Uniunii, deși premierul Theresa May și-a axat discursul tocmai pe interzicerea dreptului la liberă circulație pentru cetățenii europeni care vor să rezideze pe teritoriul britanic după Brexit.

Șefii de stat și de guvern din UE 27 mai vor ca acordurile de pace – cum este Good Friday Agreement care a pus capăt conflictului din Irlanda de Nord – să rămână în vigoare și să fie respectate după despărțirea de Marea Britanie. Se face referire directă la drepturile britanicilor care au și cetățenie irlandeză și ale irlandezilor cu cetățenie britanică – cetățeni care vor avea dublu statut după finalizarea acordului de retragere. O altă chestiune sensibilă legată de drepturile cetățenești este acordul privind zonele suverane ale Marii Britanii din Cipru unde se alfă aproximativ 3,500 de militari britanici și familiile lor. Și aici se cere respectarea și păstrarea acordurilor în vigoare. La fel cum proiectul documentului menționează Gibraltarul, o chestiune care a provocat controverse acum o lună când Donald Tusk și-a anunțat liniile de negociere cu Londra. Așadar, Uniunea dorește ca orice acord dintre UE 27 și Marea Britanie privind Gibraltarul să se încheie după consultări între Madrid și Londra.

Al doilea măr al discordiei în negocieri, prezentat pe larg și în schița de lucru, este modul în care se poartă negocierile privind retragerea Marii Britanii din piața unică – după ce Londra a afirmat clar că nu dorește să rămână membră a acesteia, dar vrea statut special – identic cu cel al statelor membre. În primul rând, textul spune clar că Londra nu va avea cum să-și păstreze privilegii similare cu cele ale unui stat membru, dar că europenii sunt deschiși negocierilor cu un partener puternic. Deși nu este specificată nicăieri, presa europeană vorbește de o notă de plată de 60 de miliarde de euro pentru Londra în momentul ieșirii din Uniune. Documentul care urmează să fie adoptat sâmbătă nu vorbește de cifre, dar îi cere Marii Britanii să-și ducă la bun sfârșit toate obligațiile care îi revin ca membră a Uniunii până în 2019, inclusiv în proiectele în derulare pe bani europeni și a căror dată de finalizare este după momentul semnării acordului final de retragere.

Se mai specifică și faptul că Uniunea Europeană dorește păstrarea statutului Curții Europene de Justiție în litigiile dintre cele două părți așa cum era și până acum. Un alt punct fierbinte de negociere întrucât Londra nu mai vrea să recunoască pe viitor competențele curții.

Documentul mai menționează practic faptul că timp de doi ani UE va funcționa în două versiuni. Versiunea UE 28 cu Marea Britanie care merge înainte până în 2019 conform tuturor reglementărilor legislative aflate în vigoare. Și versiunea UE 27 care își arogă dreptul de a negocia în spatele ușilor închise, fără Londra, modalitățile prin care să-și continue existența dincolo de 2019 când Marea Britanie va deveni țară terță.

Mâine, 27 aprilie 2017, șefii diplomațiilor europene din UE 27 se întâlnesc pentru a discuta pe marginea documentului negociat, deja, luni, 24 aprilie 2017, de reprezentanții naționali. Sâmbătă, șefii de stat și de guvern statele membre ale Uniunii europene fără Marea Britanie se întrunesc la Bruxelles pentru a discuta pe marginea Brexitului, la fix o lună de la activarea de către Londra a Articolului 50 din Tratatul European care declanșează instituțional procedura de negociere privind retragerea din UE.

#summit #Brexit #document #Bruxelles #consiliuleuropean

13 views

ziaruldebelgia.be 2020 © Toate drepturile rezervate.