• Dana Cotoară

Brexit: Cum va arăta Parlamentul European din 2019?

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ridică, pe lângă negocierile privind viitoarele relații UE-UK, o problemă instituțională majoră. Cum va arăta viitorul Parlament European în mandatul 2019-2024? Care va fi formula de calcul a alogoritmului de țară și ce se întâmplă cu locurile lăsate libere de britanici? Marea Britanie are alocate 73 de locuri în Parlamentul European în mandatul 2014-2019.

Într-un document de lucru, eurodeputații din Comisia pentru Afaceri Constituționale (AFCO) lansează dezbaterea privind modul în care se vor distribui locurile în viitorul mandat al legislativului. Deși este o primă fază de dezbatere, concluzia preliminară este că PE trebuie să respecte prevederile generale ale Articolului 14 din tratatul european care spune că locurile trebuie distribuite conform principiului „descreșterii proporționale”. Un concept general definit care permite o dezbatere înaintea fiecărui ciclu electoral în funcție de posibilele schimbările de structură ale Uniunii. Dacă în trecut parlamentul a fost nevoit să-și reconfigureze structura în urma proceselor de extindere, ultima dintre acestea fiind integrarea Croației în 2013, de data aceasta situația devine mai complexă din cauza Brexitului pentru că din structura PE ar trebui să dispară 73 de locuri.

Iar aceasta este prima ipoteză de lucru – un parlament european cu 678 de locuri.

Dar ceea ce se subliniază în documentul de lucru este că PE are nevoie de un sistem permanent, obiectiv și transparent de distribuție a locurilor pentru fiecare stat membru, care să elimine discuțiile și negocierile politice de dinaintea fiecăror alegeri europene. Un compromis politic a însemnat, în trecut, că în legislativul european au existat cazuri în care statele cu populație mai mică au fost mai bine reprezentate decât cele cu populație mai numeroasă din simplul motiv că un eurodeputat dintr-un stat mic, Malta, de exemplu, reprezenta un număr mai mare de cetățeni decât unul dintr-un stat mare cum ar fi Italia.

Comisia de specialitate din PE, deși mandatată de consiliu să găsească o soluție permanentă pentru alegerile din 2014, a amânat o dezbatere pe subiect după ce Londra a anunțat organizarea referendumului pe Brexit. Documentul de lucru lansează în discuție decizia de retragere a Marii Britanii din 29 martie 2017, subliniind că este pus sub semnul întrebării algoritmul de calcul al locurilor din legislativ conform principiului cetățeniei. Eurodeputații se întreabă dacă nu cumva este oportun ca o formulă de calcul să ia în dezbatere „populația rezidentă obișnuită”.

Iar aceasta este a doua ipoteză de lucru – propunerea amendării tratatului european în consiliu pentru înlocuirea cetățeniei cu populația rezidentă obișnuită a unui stat membru atunci când vine vorba de componența și mărimea parlamentului European.

Se mai subliniază nevoia de reformare a sistemelor de vot și a ponderii puterii de vot atât în parlament cât și în consiliu. În textul propus spre dezbatere se arată că legislativul acordă o importanță deosebită nevoii de a se stabili un sistem de vot permanent pentru distribuirea locurilor în legislativ, în legătură directă cu revizuirea sistemului de vot în Consiliu, pentru a se asigura un echilibru inter-instituțional. Eurodeputații recunosc, în propunerea făcută, că, în acest moment, principiul european potrivit căruia trebuie respectată egalitatea între statele membre nu este întotdeauna respectat.

Actualul algoritm din parlament, instituția direct aleasă de cetățeni, și Consiliu, instituția care reprezintă Statele Membre, este un compromis . De aceea membrii Comisiei AFCO se întreabă dacă nu cumva modificarea structurii și formulei uneia dintre instituții nu antrenează și reformarea echilibrului de forțe în cealaltă instituție. Sistemul dublei majorități, care se aplică în Consiliu, oferă, în opinia lor, o distribuire inegală de forțe nu doar între statele membre ci și între cetățenii săi, în defavoarea statelor membre de mărime medie.

Este menționat astfel sistemul majorității calificate care ar asigura, în opinia AFCO, puteri egale pentru toți cetățenii europeni la nivel de reprezentativitate când vine vorba de deciziile luate de guvern în numele lor în consiliu.

Astfel a treia ipoteză de lucru ar fi găsirea unui sistem care să lege distribuția locurilor în Palamentul European de puterea votului în Consiliul European.

Există și o a patra ipoteză de lucru, cea mai sensibilă dintre toate, care, deși nu este numită concret în text, transpare din acesta și anume aceea potrivit căreia ar reapărea în prim plan dezbaterea privind listele transnaționale la alegerile europene. Există voci în Parlamentul European care consideră că cetățenii Uniunii trebuie să aibă dreptul să voteze direct o personalitate politică, culturală sau din orice alt domeniu, indiferent de statul din care această persoană vine. Spre exemplu, dacă sunteți simpatizant al oricărui eurodeputat european sau al vreunui membru al Comisiei Europene, care ar dori să candideze la alegerile europene, să puteți să-l votați chiar dacă mergeți la vot în România. Această ipoteză ar duce la redistribuirea locurilor britanice către unele dintre statele membre care au pierdut multe locuri în 2014 – România a pierdut doar un loc – urmând ca restul să meargă către așa zisele liste transnaționale. Ideea a fost abandonată în trecut pentru că mulți dintre eurodeputați spuneau că ar fi primul pas către votul direct al președintelui Comisiei Europene, ceea ce nu a fost pe placul statelor membre mari.

A patra ipoteză de lucru – redistribuirea locurilor lăsate libere de Marea Britanie și înființarea listelor transnaționale!

Dar cum funcționează acum sistemul de distribuție a locurilor din legislativ și ce este proporționalitatea descrescătoare?

Articolul 14 din Tratatul European trasează liniile principale pentru distribuirea locurilor. Astfel Parlamentul European poate avea maximum 751 de locuri, în timp ce statele membre mari nu pot avea mai mult de 96 de locuri în parlament, iar statele mici nu mai puțin de 6.

Tot parlamentul este cel care a definit acest principiu în 2013:

“ algoritmul dintre populație și numărul de locuri pentru fiecare stat membru trebuie să varieze în funcție populație, astfel încât fiecare membru dintr-un stat cu număr mai mare de locuitori să reprezinte mai mulți cetățeni decât fiecare membru dintr-o țară mai puțin populată, dar, în același timp, niciun stat membru mai puțin populat nu poate să aibă mai multe locuri decât un stat membru cu populație numeroasă.”

În același document de lucru, eurodeputații se pun de acord asupra faptului că este nevoie de negocieri politice și că, deși necesar, un sistem permanet de distribuție este foarte greu de găsit fără a nedreptăți un stat membru sau o categorie de populație.

#parlamentuleuropean #uniuneaeuropeana #brexit #consiliuleuropean #tratatuleuropean

24 views

ziaruldebelgia.be 2020 © Toate drepturile rezervate.