• Dana Cotoară

Brexit? Miercuri pe la prânz!

Miercuri (29 martie 2017), în jurul prânzului, Bruxellesul așteaptă scrisoarea formală a premierului britanic, Theresa May, prin care Marea Britanie activează celebrul Articol 50 din Tratatul European care declanșează Brexitul, un articol despre care au vorbit mulți, dar pe care l-au citit puțini. Un articol care concentrează în câteva rânduri o furtună legislativă și declanșează negocieri care durează doi ani, un articol care introduce o posibilitate de retragere a unui stat din Uniune, dar care este atât de vag încât nu oferă nicio perspectivă clară care să anticipeze cursul unui astfel de proces. Dar, procedural vorbind, Brexitul începe cu o scrisoare. Apoi, mingea ajunge în terenul Parlamentului European, fără de care Comisia și Consiliul nu pot începe negocierile de separare. Informațiile disponibile în acest moment de la legislativul european arată că imediat după primirea scrisorii - pentru precizie este anunțată undeva între 13.00-13.30, ceea ce ar putea prinde și comisarii europeni în ședința de Colegiu (orele sunt destul de flexibile pe principalele canale de informație) - liderii Parlamentului - președintele plus liderii grupurilor parlamentare - se întrunesc în conferința președinților pentru a supune la vot documentul oficial pe care Parlamentul European urmează să-l voteze săptămâna viitoare în plen. Un document negociat chiar în acest moment, un document care ar trebui să conțină liniile principale pe care se vor purta negocierile de separare din punctul de vedere al legislativului. Negociatorul PE pe Brexit, liderul ALDE Guy Verhofstadt, va primi astfel un mandat de negociere clar din partea colegilor europarlamentari. Dacă anul trecut tonul lui Verhofstadt era vehement și anticipa negocieri dure, lunile care au trecut par să fi îmblânzit fiara până în punctul în care la precedentul Consiliu european Verhofstadt susținea că trebuie menținute drepturile cetățenilor britanici rezidenți pe teritoriu UE și după Brexit. Un scenariu ce nu părea posibil anul trecut când tonul era mai degrabă ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, adică europenii amenințau că îi trimit acasă pe rezidenții britanici, dacă Londra va restricționa libera circulație în regat.

Revenind în parlament, după conferința președinților, programată să înceapă undeva la ora 16,00 și care adoptă prin vot rezoluția ce urmează să meargă în plen la Strasbourg săptămâna viitoare, este anunțată la 17.15 o conferință de presă comună a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani și a negociatorului PE, Guy Verhoftadt.

Care va fi tonul negocierilor? Blând, cred eu. Au trecut suficiente luni din iunie 2016 pentru ca ambele părți să se tempereze - remainerii să-și urle frustrarea și să domolească tonul furtunos de negociere dură, iar brexiterii să-și potolească entuziasmul și să înțeleagă că au în față un proces legislativ destul de lung și greu, iar votul n-a fost decât scânteia care a aprins focul.

Următorul pas procedural este în ograda Consiliului care, după renegocierea tuturor relațiilor cu Marea Britanie, votează cu majoritate calificată așa numitul acord de retragere.

Ce este cert?

Brexitul are loc. Chiar dacă pacientul Uniunea Europeană a fost multă vreme în faza de negare, amputarea urmează să se întâmple. Ce mai este cert este faptul că avem în față un proces virgin. Este pentru prima oară când, în istoria de peste 60 de ani, un stat membru, chiar dacă vorbim de elevul problemă al clasei europene, părăsește Uniunea. Este prima oară când după Lisabona, momentul în care a fost stabilit procesul de retragere a unui stat din club, acest lucru se întâmplă. De aceea scenariile sunt multe, interpretările legislative de asemenea. Și deși tratatele spun că procesul ar trebui să dureze doi ani, este foarte probabil, deși de nedorit, să existe prelungiri de termene și amendări de procedură. Știm exact că liderii europeni vor un nou legislativ european și o nouă comisie fără Marea Britanie, iar Londra nu are în plan organizarea de alegeri europene în 2019.

Ce se mai știe? Surse apropiate negocierilor spun că parlamentul dorește ca întreg procesul de negociere să fie transparent și să apere interesele cetățenilor europeni și pe cele ale statelor membre. Irlanda este preocuparea principală pentru că are granița terestră cu Marea Britanie, mulți irlandezi sunt și cetățeni britanici, iar cei din Irlanda de Nord sunt și cetățeni ai Irlandei, deci ai Uniunii Europene.

Se mai știe că nu se știe exact ce fel de relație se va contura pe viitor cu Regatul Unit întrucât britanicii au spus deja că decizia lor este de a nu participa la piața unică, nici nu vor să fie parte din Zona Economică Europeană, nici nu vor să aibă de-a face cu Uniunea Vamală. Dar, europenii vor clar, mai spun aceleași surse, ca britanicii să-și asume până la capăt angajamentele pe și le-au luat mai ales pe proiectele în derulare, inclusiv contribuțiile la bugetul european după momentul retragerii din Uniune până când proiectele sunt finalizate.

Parlamentul mai vrea ca prioritar în negocieri să fie modul în care se face retragerea Marii Britanii din Uniune și nu viitorul relațiilor de după Brexit.

Și o notă amară de final, eurodeputații ar urma să ceară implicarea Parlametului European în toate etapele procesului de negociere pentru ca votul final al legislativului să fie fără surprize, deși Comisia Europeană e negociatorul UE pe Brexit, iar Michel Barnier, negociatorul șef.

#brexit #ParlamentulEuropean #ComisiaEuropeana #MareaBritanie #uniuneaeuropeana #negocieri

ziaruldebelgia.be 2020 © Toate drepturile rezervate.